Se afișează postările cu eticheta cetate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cetate. Afișați toate postările

12 septembrie 2016

Pe fugă în Omis

BY Bianca Nicoleta IN , , No comments


     Și acum încă mai simt mirosul unei zi superbe de vară. Omis făcea parte din peisajul ideal. Un orășel mai puțin aglomerat, cochet, umbrit de munți, scăldat în apă și povestea nespusă a unei cetăți cocoțate pe o stâncă. A fost o fugă înceată..o fugă din care mă opream atunci când ochii vroiau să admire frumosul, acel frumos care te cheamă să mai stai puțin oricât ești de grăbit.

   Ca oricare alt loc are o poveste de spus. Probabil povestea începe cu cetatea orașului, cetatea Mirabella constituind o parte valoroasă a moștenirii culturale croate. Povestea spune că în Evul Mediu pirații aveao o vedere absolută asupra teritoriului maritim care îl stăpâneau. Cetatea are 4 etaje dar, deși azi se pot admira doar ruinele, etajul 4 este deschis și te poți bucura de o priveliște absolut superbă a canioului râului Cetina și a orașului.


     Prima lecție care m-a învățat Omis a fost ca de fiecare dată când voi ajunge într-un loc nou să schimb euro în moneda locală. Cu cât tânjeam mai mult sa urc la cetate cu atât mai puțin mi s-a arătat..intrarea la cetate era 20 de kuna și eu nu aveam decât euro iar domnul ce stătea la poartă nu s-a arătat deloc binevoitor. Am rămas cu dorintța în cui și am alinat-o pierdându-mă pe străduțele cu miros de levănțică.






     Omis nu stă rău chiar deloc la capitolul ”ce putem face aici?” râul Cetina formează un superb defilul care oferă o groază de lucruri de făcut de la plimbat cu barca, kayaking și tiroliană. După ce îți crește nivelul de adrenalină poți să te odiinești făcând plajă iar la apusul soarelui sa admiri orașul și Insula Brac ce se vede în depărtare din turnul cetății. Sigur garantează o priveliște de milioane!





Citește și:


27 august 2016

Dubrovnik: unde marea îmbrățișează o cetate

BY Bianca Nicoleta IN , , , No comments


     După ce am bătut la propriu riviera muntenegreană, ne mutăm în țara vecină, Croația e paradisul ideal în orice colțișor și îți oferă peisaje de neuitat. După ce în prima parte a zilei am vizitat Golful Kotor, după-masă ne delectăm într-una din cele mai frumoase cetăți de pe țărmul Mării Adriatice: cetatea din Dubrovnik.
     Pentru cine nu știe Dubrovnik are norocul să ”găzduiasă” cea mai frumoasă cetate de pe țărmul Mării Adriatice. Construcția cetății din Dubrvnik a început încă din sec VII. Perioadă sec VII este cunoscută ca fiind perioada migrațiilor când locuitorii Epidaurumului au migrat pe una din insulele Coastei Dalmate și au întemeiat orașul Ragusa, orașul fiind denumit Dubrovnik abia în anul 1918.
     Cetatea s-a păstrat foarte bine de-a lungul timpului astfel că toate obiectivele din interiorul cetății pot fii văzute și astăzi. Nu ai cum să nu remarci stilul venețian, o groază de biserici, cafenele, străduțe pavate și taverne. Cetatea din Dubrovnik este printre singurele cetăți din Europa căreia zidurile i-au fost păstrate intacte.
     Toată cetatea este înconjurată de ziduri puternice de 25 de m iar una din lucrurile frumoase care nu le poți face într-o altă cetate este să te plimbi pe acestea. Da, poți să te plimbi pe aceste ziduri, sunt mai mult decât sigură că peisajul e magnific asta dacă scoți din buzunar (numai) 20 euro.
     Eu am ales varianta pe jos și nu pe ziduri dar am rămas profund impresionată.

Intrarea în cetate se face pe Poarta Pile iar până la poartă se merge pe un pod de piatră, poarta este ”păzită” de statuia Sf. Blasie, care este și patronul orașului.


     Odată intrat în cetate dai de celebra Stradun, un bulevard de marmură bătut de miile de turiști care vizitează cetatea fiind și principala stradă a orașului vechi. Aici simți că te întorcii înapoi în timp, undeva prin 1460 :D.

     De pe artera principală a orașului se poate ajunge la toate obiectivele turistice din cetate:

*Fantâna lui Onofrio, una din cele mai frumoase obiective turistice. A fost construită în 1438 ca parte a unui sistem de alimentare cu apă. Fântâna a fost puternic deteriorată în urma cutremurului din 1667 azi putându-se vedea doar 16 sculpturi din care țâșnesc apă.

*Turnul Clopotului situat în capătul celebrei Stradum este cunoscut datorită unor mici statuete de culoare verde care lovesc clopotul în fiecare oră. Eu nu am prins momentul așa că next time stăm la pândă :P.


*Portul vechi al cetății este unul din locurile care nu ai voie să le ratezi. Aici e locul unde te poți așeza și poți să privești și să privești din nou




     Din portul vechi pașii te călăuzesc mai departe la Fortul Sf. Ioan iar de acolo ajungi la far, aici poți să vezi cel mai bine cum marea...îmbrățisează o cetate.


   De aici poți doar să te întorci, străduțe misterioase, o biserică pentru un moment de liniște sau o poză dintr-o altă perspectivă.





     Desigur că mai sunt și alte obiective de vizitat, unele mai importante, alte mai puțin importante însă atmosfera e una frumoasă...parcă ai vrea să rămâi să te pierzi pe fiecare străduță.
     Ca și aglomerație cred că e pliiin tot timpul dar face parte din farmecul ei :).
Ne vedem în Omis!

Citește și:


    

11 august 2016

3 zile în paradisul Croației

BY Bianca Nicoleta IN , , No comments


     Perioada: 29 mai - 1 iunie 2016
     Puncte forte: Dubrovnik, insula Bol, Split, Trogir

     După ce v-am prezentat cele 5 motive pentru care m-am îndrăgostit pe loc de Muntenegru am zis să trecem la fapte și mai serioase și să admirăm cel mai frumos apus, să ne punem picioarele la încercare în cea mai frumoasă cetate și să facem o excursie pe una din cele mai frumoase plaje din Croația.
     După ce vizităm în fugă Golful Kotor, trecem granița, schimbăm moneda și ne trezim în Dubrovnik, orașul unde marea îmbrățișează o cetate si văzând cum o îmbrățișează cred că o și sărută :P. 
Ziua următoare Croația ne arată una din frumoasele ei insule cu celebra plaja Zlatni Rat și portul Bol, care parcă e rupt din poveste. Ghici ciupercă ce insulă e? :))
     Dacă tot am bătut drumul o oprire la Omis e absolut necesară iar cetatea îmi trăgea cu ochiul de câte ori treceam pe lângă ea, așa că într-un final am cedat :)).
     Drumul spre casă nu e deloooc monoton, scurta vizită în Split si Trogir, mi-au arătat frumusețea orașelor vechi de odinioară..străduțele înguste și pavate, clădirile vechi și turnurile pe care iți dorești să le urci pe scări înguste și panoramele care te fac să exclami câte un ”woow„ la fiecare pas, te fac doar să îți promiți că într-o zi te vei întoarce.

   
Citește și:



23 iulie 2016

5. Fiordul sudic al Europei: Golful Kotor

BY Bianca Nicoleta IN , , , No comments


     De câte ori mă gandesc la peisajul din Golful Kotor mă gândesc la aceea cetate la care se urcă undeva la 1350 de trepte și fiecare treaptă urcată scoate câte un ”woooooow, ce tare e aici!”.
Scurta oprire în golf a stat sub un semn mare de întrebare și nici până în ziua de azi nu știu dacă am luat decizia corectă. Ni s-au oferit 2 variante: cine vrea să vadă cetatea la picior și cine vrea să vadă un panoramic de ramâi tablou asupra Golfului Kotor. Am ales o priveliște de milioane a Golfului Kotor deși de câte ori mă gândeam că voi ajunge aici în golf, mi-am imaginat că voi urca acele 1350 de trepte.
Treaba a fost simplă: timpul a fost destul de scurt și eu credeam că dacă aleg panoramic voi ajunge deasupra cetății, ceea ce a fost total fals, cetatea e muuult mai jos, așa că am savurat o vedere panoramică care să rămână mult timp întipărită.
     Drumul e superb pe niște serpentine de nu îți vine să te uiți pe geam așa că nu recomand celor cu probleme de înalțime.

     Golful Kotor este una din acele minuni ale naturii care te lasă cu gura căscată, poate să îți arate în orice momentul că totul e posibil. Este considerat cel mai sudic fiord al Europei fiind inclus și în lista Patrimoniului UNESCO. Se zvonește că, alături de Fiordurile Scandinave, Fiordul Kotor se numără printre cele mai frumoase 5 fiorduri din lume. 
De asemenea, este cel mai vechi port și cu cea mai vechi oraș medieval fortificat de la Marea Adriatică.
     
     Poate că cea mai bună variantă nu există, chiar dacă nu am apucat să vizitez cetatea și nu am petrecut mai mult timp, am un motiv bine întemeiat pentru care să mă întorc. Data viitoare, promit că îmi iau restanța.





     După cum vă spuneam, oprirea în Kotor a fost foaaarte scurtă așa că ne îndreptăm spre Kamenari unde vom trece cu bacul.
     Croațiaaaaaaaaaa păzea că vin!!!!





Încotro???


     Citește și:

19 iulie 2016

4. Budva - paradisul ascuns de ochii lumii

BY Bianca Nicoleta IN , , No comments


    Budvaaaaaaaaa, am așteptat de când am intrat în Muntenegru să ajung în Budva. Nu vreau să mint Petrovac, Ada Bojana și Ulcinj nu m-au dezamăgit dar Budva le întrece pe toate.
Aveam mai bine de o jumătate de zi de explorat deci ”Bine te-am găsit!”
     Am început cu Plaja Slovenska, probabil cea mai populată dar nu neapărat cea mai frumoasă...cea mai frumoasă stă ascunsă de ochii lumii și doar cei care doresc cu adevărat și nu se împiedică de prima tavernă o vor găsi.
   

   O plimbare perfectă deoarece soarele nu a avut milă de noi chiar deloc, apa era atât de bună iar tot plimbându-mă agale am ajuns în zona portuară...”taxi-barcă”, bărci de pescuit, yachturi de lux..tot ce îți poftește inima, trebuia doar să alegi.





     Așteptam să stăbat zona portuară deoarece Orașul Vechi (Stari Grad) ne făcea cu ochiul...o adevărată minunăție. Odată intrată pe poarta cetății am intrat într-o altă lume. Strădute înguste, magazine de souveniruri, terase, înghețată toate într-o atmosferă boemă, parcă nu voiai să pleci..
     Orașul vechi sau Stari Grad este emblema orașului Budva cu un stil arhitectural unic fiind unul din cele mai vechi centre urbane din jurul Mării Adriatice.






  Plimbându-ne agale prin cetate ajungem la o cafenea foarte cochetă..pe plajă și cedăm tentației unei înghețate să ne răcorim :D. Lume ochi ba la terasă ba la plajă ba în trecere.
După înghețată trecem de cetate pe un drum paralel cu marea care inițial nu știam unde duc..ulterior am aflat ca acolo e binecunoscuta statuie în formă de balerină și drumul spre Plaja Mogren.




     Până aici toată plimbarea am făcut-o în compania Luminiței și Ana Mariei, fetele doresc să mai stea la o înghețată și eu să explorez, așa că ne despărțim și eu mă întorc în Stari Grad, au rămas câteva obiective de vizitat.
     Citadela se află în partea sudică a orașului fiind și cel mai înalt punct fiind menționată pentru prima dată în 1425.  Una din cele mai frumoase experiențe e să te plimbi pe zidurile cetății, ceea ce am și făcut.
 

     

 

      

   Priveliștea de sus merită toți banii așa că după scurta vizită am timp să mă mai plimb agale prin cetate pe străduțele acelea vechi, pavate înguste care de-a lungul timpului s-au transformat în galerii de artă, magazine si cafenele.

     

                                

     
    Din cetate, o poartă din lemn trecută de vreme te conduce direct pe nisipul arzător și mare. De aici aventura continuă într-o altă lume. 
     Drumul cotește pe lângă mare și stânci, trece de celebra balerină care domină zările și îți deschide ochii spre superba plajă Mogren. O plajă ascunsă de ochii lumii, mai puțin populată decât plaja Slovenska. O plajă curată cu pietris, asezată într-un mic golfuleț și bine păzită de un perete de stâncă...simt nevoia să mă așez și să mă ciupesc..da, e adevărat is not a dream :D.


   Pentru a trece mai departe, accesul se face printr-un mic tunel săpat în stâncă. Nu pot trece 2 persoane în același timp așa că lăsăm la simpla întelegere cine trece primul sau prima.


    De la Plaja Mogren mai sunt doar niște bolovani..nu e drum. Inițial nu știam că se poate merge până ce nu am văzut 2 voinici care făceau sărituri în apă. Până ce m-am dezmeticit care e treaba picioarele mele au luat-o direct înainte pe bolovani spre locul misterios. Sar de pe un bolovan pe altul și mulțumesc cerului că am fost destul de inspirată să îmi iau adidașii (Scarpa m-au salvat). În 10 minute sunt la capătul lumii...acolo erau 2 persoane care făceau sarituri în apă.





     Nu am putut să nu imortalizez momentul, m-am bucurat de liniște pentru câteva minute și am făcut cale întoarsă. Ziua a trecut parcă într-un minut. Ne întoarcem înapoi în Ulcinj dar nu înainte sâ facem o scurtă oprire și o poza la Insula Sfântul Ștefan.
     Insula Sfântul Ștefan (Sveti Stefan) este considerată perla litoralului muntenegrean și cea mai scumpă locație din Muntenegru. Minunata contrucție a fost realizată în sec XV în urma unui atac al armatei otomane. Situată la poalele muntelui Lovcen în anul 1442 a fost inițial o fortăreață iar apoi a fost înconjurată cu un puternic zide de apărare având ca scop protejarea familiilor împotriva armatei otomane sau a piraților,
În centrul insulei se află biserica Sf. Ștefan iar în fața bisericii se află un loc numit ”locul dreptății”, aici se luau deciziile majore din punct de vedere politic sau juridic.
     Insula a cunoscut perioade de glorie și decădere. În jurul anului 1954 pe insulă locuiau mai puțin de 20 de persoane, aceasta degradându-se continuu. 
Perioada de glorie a insulei revine cu anul 1995 când aceasta a fost complet renovată devenind un ”oraș-hotel.”, Aman Sveti Stefan Resort  & Villa Milocer reușește sâ satisfacă mofturile oricărui turist. Villa Milocer este fosta reședintă de vară a reginei Marija Karadordevici.
     Din păcate accesul turiștilor este interzis pe insulă dacă nu cumva te cheamă Elizabeth Taylor, Sophia Loren, Marylin Monroe sau Kirk Douglas.
     Dacă nu ești una din vedetele de mai sus, nu e nicio problemă, cazarea pe Sveti Ștefan depășește 750 euro pe noapte. Rege pentru o zi.






 Citește și: