Toamna in Vladeasa

     Pregatiti de  munte, vineri dupa-masa ne intalnim in fata facultatii, weekend-ul acesta se arata foarte promitator...vreme buna, muuuunte si aproape toti colegii de la facultate prezenti si 2 profi.

     Destinatia: Vf. Vladeasa 1836 m.

     Scop: evidentierea variatiei unor parametrii meteorologici in diferite puncte pentru a putea reda un profil vertical.

       Ziua 1 - vineri, 19 octombrie (marcaj albastru: Bologa-Rogojel, marcaj portocaliu: Rogojel -Cabana Vladeasa)

     Ne reintalnim toti colegii in gara de unde urmeaza sa luam trenul pana la halta Bologa.

Drumul nu dureaza foarte mult si oricum timpul trece foarte repede, hop hop si am ajuns in Bologa, toata lumea isi ia rucsacul in spinare si pornim spre microbuzul care ne va duce pana in Rogojel.

     De la Rogojel incepem sa urcam..simt miros curat de munte iar urcarea este o placere, evident alaturi de gafaieli.

     Intre timp o echipa isi pune tabara la iesirea din Rogojel, iar restul pornim spre cabana Vladeasa. Se pare ca ne asteapta o noapte lunga de masuratori.

     Dupa inca aprox. 40 minute am ajuns la cabana Vladeasa (1430 m), ne luam paturile in primire si program de voie. 

Al doilea punct de observatie va fi aici, la cabana urmand ca a treia echipa (din care faceam parte si eu) in urmatoarea zi sa urce pe varf.

     Seara se lasa cu povesti, rasete si somn putin.

      Ziua II - sambata, 20 octombrie (marcat cu roz: Vf. Vladeasa - Cascada Rachitele si retur) 

    Trrrr, suna alarma de la telefon, ceasul arata ora 05:00 (!!!) un cancer si un vant afara de nu iti vine sa te dai jos din pat. Cu putin curaj reusesc sa ma imbrac si sa ma infoloesc bine pentru ca pornim spre varf, de la ora 08:00 incepem masuratorile.

    Suntem 4 voinici (3 voinice si un voinic) + 1 prof. Drumul e o adevarata placere pana sus, recunosc ca la un moment dat incepea sa ma chinuie rucsacul dar pentru rasaritul de soare care ne-a calauzit pasii a fost perfect.

Uite cine-a rasarit?

"Totu-i drum numai drum..."

Buna dimineata

Into the wild

Statia meteo Vladeasa

     Totul decurge comform planului, ajungem la statia meteo din varf, instalam cortul, se fac primele masuratori cand, in departare, se vad cateva umbre, erau cateva dintre colege insotite de cel de-al doilea prof care a venit cu noi..se anunta o drumetie in zona...asa ca, let`s go. De mancat am mancat, vremea e perfecta si peisajul idilic.

    

Pietrele Albe

Pietrele Albe

   Ne apropiem cu pasi repezi spre...

Cascada Valu Miresii

     Admiram cascada, mai pierdem vremea in zona si pornim inapoi, stiti vorba aceea "mai greu la deal decat la vale", acum doar de urcat avem.

     Ajungem din nou la Pietrele Albe si oboseala incepe sa isi faca simtita prezenta, socul vine cand realizam efectiv pe unde trebuie sa urcam eu si colegul meu ca sa ajungem direct pe varf, deoarece restul colegilor o iau pe alt drum.

Ok, pe aici va rog!

    Cred ca ne-a luat aproximativ o ora urcarea insotita de gafaieli si tot ce vreti voi...pe drum am gasit cateva lemne pentru foc.

     Surpriza a fost una placuta cand am ajuns la cort deoarece domnul de la stati meteo ne-a facut placinte iar dupa o zi intreaga de hoinarit au fost cele mai bune placinte care le-am mancat vreodata.

     Seara  incepe sa se lase, facem focul si somn...la ora 03:00 se da trezirea pentru ultimele masuratori care trebuia sa le fac eu.

     Poti sa descrii in cuvinte senzatia cand tot corpul tremura de frig de nici sa dormi nu poti? Asta e unul din lucrurile experimentate: un friiiiig de iti clantaneau dintii in gura..am dormit imbracata (cred ca as dormit si incaltata) in sacul de dormit si nu reuseam sa ma incalzesc..tremuram continuu, asta a durat pana la ora 03:00. La ora 03:00 mi s-a dat trezirea, m-am infofolit bine si m-am dus langa foc asteptand sa se faca fix pentru a masura ce aveam de masurat.

     Asta a fost partea care mi-a placut cel mai mult: foc, caldura, stele, liniste, munte, umbre...a fost perfect. La un moment dat am inceput sa numar stelele, sa caut constelatii, in zare se vedea Lacul Belis si o mare de nori.. Primele raze de soare, ma anunta ca s-a scurs timpul...o noua zi incepe..

     La 07:30 s-au trezit si colegii mei..am inceput sa strangem cortul, la ora 08:00 am facut ultima masuratoare si am pornit spre Cabana Vladeasa.

Say "Hello"

Incotro?

    Am coborat destul de repede, dupa ce am ajuns la cabana si am stat vreo 30 minute la soare am inceput sa ma incalzesc :)).

     Mai stam ce stam la cabana si pornim spre Rogojel, acolo ne intalnim toti, microbuzul vine dupa noi iar la Bologa facem o scurta oprire la cetate dupa care asteptam trenul spre Cluj Napoca.

     Cetatea Bologa a fost ridicata in anul 106 d.Hr si a avut ca scop apararea granitei Imperiului Roman. Cetatea a servit drept refugiu pentru populatia din zona. Turnul si-a pierdut acoperisul in sec XX, astazi putandu-se vedea doar turnul si o parte din ziduri.

Cetatea Bologa - detaliu

Turnul cetatii Bologa

Cetatea Bologa - detaliu

Cetatea Bologa

     

     

Continue Reading

1. Drobeta Turnu Severin again

 

      Dupa mai putin de cateva luni, ma intorc din nou in Severin si asta pentru a porni in mult asteptata luna de miere. Eu mai fusesem in Drobeta Turnu Severin cu alte ocazii si am tot vizitat cate putin. De aceasta data ideea e sa termin de vazut tot orasul: din pacate nu s-a putut asa ca Turnul cu Apa si Muzeul Portilor de Fier raman pentru next time. Despre Orasul Drobeta Turnul Severin, va dau detalii cu alta ocazie.

     Din pacate timpul a fost relativ putin dar am apucat sa vedem cate ceva si anume: Vraaaaaaja Dunariiiiii :)). Stiti voi ce e Vraja Dunarii? Vraja Dunarii e.....Vraja Dunarii..adica o ambarcatiune care acum serveste pe post de restaurant, asa ca am luat pranzul direct pe.... Dunare.

     Mancarea nu este ceva deosebit, cred ca mai degraba am cumparat sentimentul :)).

Daca vreodata aveti drum pe acolo, dati o raita ;).

Vraja Dunarii

      De asemenea, e muuuusai de vazut si portul...care e suuuper iar in departare se vede Insula Ada Kaleh.

Acolo poti sa stai toata ziua si sa admiri Dunarea si sa mai vezi uneori cate o ambarcatiune ruginita care mai mult merge in spate decat in fata...

Din pacate accesul la pontoane este interzis asa ca, ne multumim sa o vedem de pe mal.

Dunarea la Drobeta Turnu Severin

TO BE CONTINUED...

    Honeymonn 2013-Itinerar

    2. A disparut statuia

    3. Traseul: Drobeta T. Severin - Belgrad - Zagreb - Ljublianja - Trieste - Milano - Torino - Susa.

    4. Tura de recunoastere in Susa

    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno

    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles

    7. Punct panoramic: Madonna della Losa

    8. Tura de recunoastere in Torino

    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale

  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino

  11. O plimbare pana la Losa

  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis

  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana

  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone

  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa

  16. Ghinion spre Sacra di San Michele

  17. Amarul drum spre casa

Continue Reading

Ia-ma nene!!!

Totul a inceput cu un simplu mesaj primit miercuri seara de la Aida: "Ce faci in weekend? Ai chef de o iesire ad-hoc?" In sinea mea "De ce, nu?" Si asta a fost scanteia de la care a pornit totul.
Vineri seara vorbesc cu Aida sa vedem daca mai mergem si pan ala urma unde mergem ca nou habar nu aveam unde mergem, doar stiam ca mergem:)). Aida imi spune ca evident mergem si ca vine si Anca. S-a format echipa.

Ne intalnim sambata la ora 14:00 in Piata Unirii si scoatem hartile..Eu aduc harta cu judetul Cluj si Muntii Vladeasa si Aida harti cu Padis si Muntii Trascau. OK. Pana la urma unde mergem? Mergem in Trascau? Nu, ca inca e zapada si nu vroiam sa mergem cu cortul..Vroiam doar o iesire spontana si fara prea multe planuri.
Luam harta judetului Cluj si pana la urma ne hotaram si mergem la Belis. Bani nu aveam prea multi la noi, fiecare cate 20-25 lei si mancare destula.

Ideea era sa nici nu cheltuim prea multi bani. Luam autobuzul care ne duce la Polus si de acoolo incepem sa facem stopul. La inceput a fost mai greu...eram si 3 fete si nu vroiam sa ne despartim.
Dupa vreo 10-15 minute de facut cu mana opreste un tip foarte amabil si ne duce pana in Capusu Mare. Ce fericite eram noi ca am prins masina:))). Nu a vrut nici macar sa ne ia ceva.

De la Capusu Mare facem dreapta si vedem indicator ca mai sunt 22 de km pana la Belis. Toate fericite, zicand ca daca e pana acolo, mergem si pe jos:)).

                       


O luam la pas si tot mergem...incepem sa ne ingrijoram ca nu mai trece nicio masina:))). Nu mergem nici vreo 20 de minute pe jos ca vine o masina si iar facem cu mana.. Era un domn singur in masina si care ne-a dus pana in Marcesti. La soferii care ne-au luat le-am dat portocale, merre si uneori ciocolata in loc sa le dam bani:)).

Dupa al doilea stop:))

                                                   


In Marcesti coboram si o luam din nou la pas, oprindu-ne sa mancam maciese si nu trec nici 10 minute ca iar facem cum mana la o masina care trece si care ne ia si ne duce pana in Rasca. Multumit frumos!!! De aici pornim din nou pe jos...si mergem destul... Si aici vine cireasa de pe tort. Suntem in Rasca, deja era ora 18:00, nu avem unde sa dormi, sufla vantul si suntem in the midle of nowhere!!!

Si la Aida i se aprinde beculetul: cercetasele si-au facut tabara de vara anul trecut in Rasca, iar terenul pe care si-au pus corturile apartinea unor batranei foarte simpatici. Ne hotaram sa trecem pe la ei cu speranta sa zica: "Poi cum sa mai mergeti pana la Belis asa tarziu? Dormiti aici si mergeti maine!!" :)). Perfect plan:)).

Cu batraneii din Rasca

                                                       

:)

                                                                   
Mergem pe drumul principal si se zareste casa batraneilor..ne incumetam pe carare si cand ajungem, batem la usa. Ne deschide un batranel cu un zambet mare pe buze si o recunoaste pe Aida cand aceasta a pomenit de cercetasi. Ne pofteste inauntru bucuros si incepe sa ne intrebe ce facem pe aici? unde mergem?  I-am spus ca ne-am pornit spre Belis doar ca ne-a prins seara. Surpriza a fost cand batranelul nu a ezitat nicio clipa sa ne invite sa dormim la el si sa pornim maine dimineata spre Belis. A fost cel mai dragut moment din toata iesirea!!! Am stat la povesti, batranica s-a bucurat si ea si ne-a dat de mancare.
Cred ca am mancat cea mai buna telemea cu slanina si cu ceapa ever!!!! :))

Ca sa recompensam bunatatea batraeilor ne-am gandit cum sa ii ajutam si am mers sa le spargem gheata de pe carare, evident ca au strigat dupa noi sa venim in casa ca e frig afara:)).
Cred ca a fost cel mai tare batranel care l-am cunoscut. Imaginati-va un barbat de 81 de ani, cu zambetul pe buze tot timpul, care stia sa utilizeze telefonul si pe deasupra stia o gramada de numere din cap (nu m-ar mira sa stie sa scrie si mesaje :)) ), care stia cine e Mihai Ungureanu (poreclit Mihaita) si ca Victor prezinta vremea la PROTV si care, culmea, nu s-a barbierit:)), care vorbea de vacuta lui si care stia tot programul de la TV pe de rost. Nu am avut cum sa ne plictisim:)).

Seara la ora 21:00 ne-am pus in pat si noi nu aveam somn. Am dormit toate 3 intr-un pat fiind putin inghesuite dar asta nu mai conta. Dimineata la 6, ei s-au trezit si pe la 7 ne-am trezit si noi. Ne-am spalat, am mancat, am multumit pentru ospitalitate,batranica s-a dus la biserica si noi ne-am continuat drumul spre Belis.

Eram atat de fericite toate 3 incat radeam flux continuu:)). Si..incepem sa facem din nou stopul..In apropiere era o manastire, fiind duminica, era destul de circulat drumul si asa am prins o masina pana la manastire. Intram putin si noi sa vedem manastirea dupa care ne continuam drumul.

On the road

                                                                 

O dimineata superba

                                                           

Umbre

                                                                 

Poza de grup

                                                                 

:D

                                                                       
                   

Facem din nou cu mana...si masina respectiva ne duce pana in Belis-sat ca apoi sa aflam ca pana in Statiunea Fantanele mai sunt vreo 4-5 km:)). Super!!! Eram bine imbracate, mancate, hai sa mergem pe jos. Zis si facut! Am inceput sa cantam pe drum, sa radem, timpul trecea repede si observam indicatorul cu "Statiunea Fantanele". Asta e! Am ajuns. O statiune mica dar draguta cu tot felul de cabane si pensiuni si cu un peisaj superb 8->.

Am ajuns in statiune:)

:)

Poza de grup la lac:)

Mergem ce mergem si deja incepem sa zarim lacul...ne oprim la el si ne-am pus sa mancam. Era un peisaj foarte frumos totul fiind imbracat in alb.
Stam ce stam, mai facem poze si pornim mai departe. Si din nou incepem sa facem cu mana masinilor care trec.

:)

Dadeam raportul:)))

Entuziasm

Zambete

Ne ia o familie draguta care dorea sa ajunga in Marisel. Super!!! Ne-am ratacit putin dar pana la urma am ajuns pe drumul cel bun. Atunci am observat cat de mare e comuna....Pot sa spun ca aici am vazut cel mai frumos peisaj de iarna:X.

La Marisel, masina ne lasa la intersectie, loc care imi era cunoscut deoarece mai trecusem pe acolo. Vedem cativa biciclisti la magazinul de acolo..iar noi ne punem sa mancam pe ceva bancute.
La un moment dat unul dintre ciclisti a venit la noi, a intrat in vorba cu noi, l-am servit si pe el cu mancare.
Tipul a venit din Cluj intr-o plimbare cu bicicleta, a alunecat pe o bucata de gheata si i s-a rupt ceva la bicicleta iar acum astepta un prieten sa vina dupa el.
Ne luam ramas bun de la el si pornim din nou la drum si din nou facem cu mana.
Si mergem si mergem si nu ne mai ia nimeni...

Trece o masina foarte draguta, un Land Rover care in final opreste si spre bucuria noastra mergeau spre Cluj. Ganditi-va la o masina mare toata piele si noi putin cam murdarele. Replica doamnei din fata nu intarzie sa apara: "Fetelor, sper ca nu sunteti foarte murdare". Cei doi au facut o plimbare pe la Belis, Marisel..doar ca ei, spre deosebire de noi, erau cu masina.
S-au cam mirat cand le-am spus ca am pornit de ieri si ca am pornit cu stopul:)).
Foarte amabili ne-au dus pana in Cluj:D. Le-am multumit frumos si aici s-a terminat aventura noastra.

Si acum partea care ne-a placut la toate 3 cel mai mult: am cheltuit 0 lei:)).
In loc de bani am dat mere, portocale si ciocolata:)).

Sper sa revin cat de repede pe blog cu aventuri noi:).

Continue Reading