31 martie 2015

Toamna in Vladeasa

BY Bianca Nicoleta IN , , No comments


     Pregatiti de  munte, vineri dupa-masa ne intalnim in fata facultatii, weekend-ul acesta se arata foarte promitator...vreme buna, muuuunte si aproape toti colegii de la facultate prezenti si 2 profi.
     Destinatia: Vf. Vladeasa 1836 m.
     Scop: evidentierea variatiei unor parametrii meteorologici in diferite puncte pentru a putea reda un profil vertical.

       Ziua 1 - vineri, 19 octombrie (marcaj albastru: Bologa-Rogojel, marcaj portocaliu: Rogojel -Cabana Vladeasa)
     Ne reintalnim toti colegii in gara de unde urmeaza sa luam trenul pana la halta Bologa.
Drumul nu dureaza foarte mult si oricum timpul trece foarte repede, hop hop si am ajuns in Bologa, toata lumea isi ia rucsacul in spinare si pornim spre microbuzul care ne va duce pana in Rogojel.
     De la Rogojel incepem sa urcam..simt miros curat de munte iar urcarea este o placere, evident alaturi de gafaieli.



     Intre timp o echipa isi pune tabara la iesirea din Rogojel, iar restul pornim spre cabana Vladeasa. Se pare ca ne asteapta o noapte lunga de masuratori.
     Dupa inca aprox. 40 minute am ajuns la cabana Vladeasa (1430 m), ne luam paturile in primire si program de voie. 
Al doilea punct de observatie va fi aici, la cabana urmand ca a treia echipa (din care faceam parte si eu) in urmatoarea zi sa urce pe varf.
     Seara se lasa cu povesti, rasete si somn putin.

      Ziua II - sambata, 20 octombrie (marcat cu roz: Vf. Vladeasa - Cascada Rachitele si retur) 
    Trrrr, suna alarma de la telefon, ceasul arata ora 05:00 (!!!) un cancer si un vant afara de nu iti vine sa te dai jos din pat. Cu putin curaj reusesc sa ma imbrac si sa ma infoloesc bine pentru ca pornim spre varf, de la ora 08:00 incepem masuratorile.
    Suntem 4 voinici (3 voinice si un voinic) + 1 prof. Drumul e o adevarata placere pana sus, recunosc ca la un moment dat incepea sa ma chinuie rucsacul dar pentru rasaritul de soare care ne-a calauzit pasii a fost perfect.

Uite cine-a rasarit?

"Totu-i drum numai drum..."

Buna dimineata

Into the wild

Statia meteo Vladeasa

     Totul decurge comform planului, ajungem la statia meteo din varf, instalam cortul, se fac primele masuratori cand, in departare, se vad cateva umbre, erau cateva dintre colege insotite de cel de-al doilea prof care a venit cu noi..se anunta o drumetie in zona...asa ca, let`s go. De mancat am mancat, vremea e perfecta si peisajul idilic.
    

Pietrele Albe

Pietrele Albe

   Ne apropiem cu pasi repezi spre...


Cascada Valu Miresii

     Admiram cascada, mai pierdem vremea in zona si pornim inapoi, stiti vorba aceea "mai greu la deal decat la vale", acum doar de urcat avem.
     Ajungem din nou la Pietrele Albe si oboseala incepe sa isi faca simtita prezenta, socul vine cand realizam efectiv pe unde trebuie sa urcam eu si colegul meu ca sa ajungem direct pe varf, deoarece restul colegilor o iau pe alt drum.

Ok, pe aici va rog!

    Cred ca ne-a luat aproximativ o ora urcarea insotita de gafaieli si tot ce vreti voi...pe drum am gasit cateva lemne pentru foc.
     Surpriza a fost una placuta cand am ajuns la cort deoarece domnul de la stati meteo ne-a facut placinte iar dupa o zi intreaga de hoinarit au fost cele mai bune placinte care le-am mancat vreodata.
     Seara  incepe sa se lase, facem focul si somn...la ora 03:00 se da trezirea pentru ultimele masuratori care trebuia sa le fac eu.
     Poti sa descrii in cuvinte senzatia cand tot corpul tremura de frig de nici sa dormi nu poti? Asta e unul din lucrurile experimentate: un friiiiig de iti clantaneau dintii in gura..am dormit imbracata (cred ca as dormit si incaltata) in sacul de dormit si nu reuseam sa ma incalzesc..tremuram continuu, asta a durat pana la ora 03:00. La ora 03:00 mi s-a dat trezirea, m-am infofolit bine si m-am dus langa foc asteptand sa se faca fix pentru a masura ce aveam de masurat.
     Asta a fost partea care mi-a placut cel mai mult: foc, caldura, stele, liniste, munte, umbre...a fost perfect. La un moment dat am inceput sa numar stelele, sa caut constelatii, in zare se vedea Lacul Belis si o mare de nori.. Primele raze de soare, ma anunta ca s-a scurs timpul...o noua zi incepe..
     La 07:30 s-au trezit si colegii mei..am inceput sa strangem cortul, la ora 08:00 am facut ultima masuratoare si am pornit spre Cabana Vladeasa.

Say "Hello"


Incotro?

    Am coborat destul de repede, dupa ce am ajuns la cabana si am stat vreo 30 minute la soare am inceput sa ma incalzesc :)).
     Mai stam ce stam la cabana si pornim spre Rogojel, acolo ne intalnim toti, microbuzul vine dupa noi iar la Bologa facem o scurta oprire la cetate dupa care asteptam trenul spre Cluj Napoca.

     Cetatea Bologa a fost ridicata in anul 106 d.Hr si a avut ca scop apararea granitei Imperiului Roman. Cetatea a servit drept refugiu pentru populatia din zona. Turnul si-a pierdut acoperisul in sec XX, astazi putandu-se vedea doar turnul si o parte din ziduri.

Cetatea Bologa - detaliu

Turnul cetatii Bologa

Cetatea Bologa - detaliu

Cetatea Bologa



     







     










23 martie 2015

3 pasi spre cer sau 30 de minute de libertate

BY Bianca Nicoleta IN 2 comments

Welcome to heaven!

     Cred ca de mica am fost catalogata ca fiind putin "dusa de-acasa". Tot timpul mi-a placut sa fac alte lucruri decat faceau ceilalti. Zborul cu parapanta evident facea partea din "acele lucruri" asa ca era "musai"de incercat. 
    Dupa cateva cautari il gasesc pe Toni de la Airsports si problema e rezolvata: vom zbura de pe varful Ignis (Maramures). Ziua cea norocoasa s-a dovedit a fi o zi de duminica dupa ce ziua de sambata mi-a dat planurile peste cap deoarece s-a stricat vremea
      Nu are rost sa mentionez ca nu am dormit deloc aproape toata noaptea :)) dar asta e cel mai putin important...in ziua urmatoarea aveam sa zbor.
    Duminica dimineata abia asteptam sa sune ceasul, la ora 07:42 aveam tren spre Baia Mare si vremea dadea semne ca va tine cu mine.
     In gara ma asteapta cineva (multumesc :P ) si intalnirea e la Toni acasa. Dupa ultimele pregatiri urcam pe varful Ignis si astept nerabdatoare momentul de inceput a ceea ce avea sa fie una dintre cele mai faine zile.
      Dupa o scurta perioada de admirare a peisajului din zona (Vf Pietroasa, Creasta Cocosului etc) aud o voce: "Bianca, esti gata?" si raspunsul: "Aaa, cred ca da..deja zburam?" :))))
        Incepe echiparea, ultimele sfaturi si porniiiiiim :))).
Nu o sa mint ca aveam ceva emotii la inceput dar dupa cateva minute de acomodare si de realizare ca daaa, sunt in aer totul a decurs perfeeect.
       Zborul in sine a durat undeva la 45 de minute (hihi, multumesc si pentru asta:P). 
A fost ca un fel de vis iar in aer am realizat ca atarn efectiv in cateva sfori si ca in acelasi timp poate sa fie atat de frumos si sa simti cum iti creste adrenalina. Ma uitam in jos si incercam sa ghicesc cati metri ne despart de pamant in timp ce auzeam aparatul lui Toni care "canta" semn ca urcam in altitudine si totusi, simteam o libertate infinita.


    Pe parcursul zborului am discutat cu Toni o groaza de lucruri incepand cu tipurile de nori si terminand cu experienta care a avut-o in Nepal, cred ca a vrut sa imi distraga atentia si sa faca zborul cat mai natural :P.
      Dupa ce am urcat suficient in altitudine a urmat cireasa de pe tort: acrobatii, viraje cum vreti sa le spuneti...si incepe..simt cum vantul imi vajaie la ureche si dintr-o data ma trezesc ca sunt cu capul in jos, imi simteam stomacul in gat :))) a meritat tot :D.
     Aterizarea a fost mai lina decat ma asteptam, ma si imaginam deja toata zdruncinata si lovita la genunchi :)))) dar nu a fost deloc asa. O aterizare foarte naturala.
      Dupa aterizare adrenalina mea a mai scazut si tot a revenit la normal in schimb fata mi s-a blocat cu un zambet foarte mare incat mi-am adus aminte ca cineva mi-a pus o intrebare care ma lasat tablou si anume daca nu ma doare fata de la atata ras :)))).
    Cat costa?  Zborul este 50 euro iar daca doresti filmulet si poze acestea costa 10 euro.






11 ianuarie 2015

17. Amarul drum spre casa

BY Bianca Nicoleta IN No comments

     Amar sau fericire? Cred ca erau si una si alta si am sa iti explic si de ce: amar pentru ca se termina, fericire pentru ca am ocazia sa vad si eu cum e aceea senzatie cand mergi cu....avionul.
Exact, era prima oara cand aveam sa merg cu avionul si intr-un fel asteptam sa se termine aceasta luna de miere de aproape 2 luni dar intr-un fel Italia mai avea mii de lucruri care asteptau sa fie descoperite. Acum intelegi atat starea de amar cat si cea de fericire.
     Ne cumparasem bilet de intoarcere in 14 noiembrie dar am fost anuntati de catre agentie ca acel zbor s-a anulat si ca vom suntem nevoiti sa ne intoarcem in 13 noiembrie seara.
Data de 13 se lasa cu o groaza de bagaje de facut, un pranz delicios de paste cu sos si pornim spre Milano.
     Cred ca marele mereu defect ramane faptul ca am impresia ca niciodata nu ajung la timp. Prefer sa ajung cu o jumatate de ora mai devreme decat sa intarziu 1 minut, evident atat cat stiu ca tine de mine toata situatia.
Eram paranoica si tot timpul ma gandeam ca o sa intarziem la aeroport, ca nu am sa trec de securitate, o groaza de prostii imi treceau prin cap, doar era ceva nou.
     Destul de aglomerat pe autostrada ca doar era ora de varf, ma iau palpitatiile si reusesc sa ma calmez cand ajungem in aeroport si ma uit pe ceas, pfiu..mai avem 2 ore. Perfect
     Ne lasam bagajele de cala, check-in-ul in avem facut, intampin niste probleme ca am rucsacul si o geanta de mana si mi se spune ca nu am voie..trebuie sa fie o singura geanta. Dupa un brainstorming reusesc sa fac o geanta si toate in regula.
     Ne luam ramas bun de la socrii mei si ajungem la securitate, ceva coada..din nou imi creste tensiunea ca nu o sa ajungem la timp dar pana la urma am ajuns prea devreme :P.
     Emotiile incep sa creasca, urcam in avion, Radu ocheste rapid 2 locuri dintre care unul e obligatoriu sa fie la geam, adica al meu.
Ne pregatim de decolare, stewardesele ne fac instructajul si porniiiim..inima incepe sa bata destul de tare, e noapte, motoarele sunt turate, ma uit pe geam si tot ce vad e un joc de luminite care acum 2 minute era un imens aeroport.
     Zborul a durat undeva la o ora, care a trecut destul de repede, nimic neobisnuit cu exceptia durerii de cap, cel mai probabil din cauza presiunii.
     Ne pregatim de aterizare, nimic special si din pacate, atat.
La aeroport ma asteapta vara mea si cu un prieten dupa care a urmat un drum luung pana la Satu Mare si in final...somn de voie in patul meu.


                                                                 The end


     Ce a insemnat luna de miere?

-aproape 2 luni de hoinareala: incepand din Drobeta-Turnu Severin, Belgrad, Zagreb, Ljublianja-Trieste, Milano, Torino, Susa
-sute de km de mers pe jos, cu bicicleta, cu trenul, cu masina
-o groaza de locuri vizitate
-experiente inedite
-peisaje superbe
-planuri de vitor
-ghinioane, soare, zapada, ploaie
-muzee, statui, gradini, printese, plimbari, manastiri si lista poate continua la nesfarsit.



Citeste si:

    4. Tura de recunoastere in Susa
    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
  16. Ghinion spre Sacra di San Michele






01 ianuarie 2015

16. Ghinion spre Sacra di San Michele

BY Bianca Nicoleta IN No comments

      Mai avusesem o tentativa sa ajungem la Sacra di San Michele dar am ajuns la Avigliana.
De data asta nu mai scapa nimic deoarece planul e bine pus la punct de cu seara si eu trebuie sa ajung cu orice pret la Sacra di San Michele.
     De cu seara pregatesc totul (sandwish-ul, apa, etc), undeva la ora 10 am tren spre Sant Ambrogio (gara unde aveam sa cobor), stiu unde trebuie sa merg si stiu sa cer un bilet de tren dus-intors (am experienta de cand am fost la Torino).

     Scenariul din dimineata urmatoare:
Radu: "Bibi, trezeste-te, nu ziceai ca mergi iar pe nu-stiu-unde?
Eu: "Ba da, merg. cat e ceasul?"
Radu: "9:10, hai ca mai trebuie sa iei micul-dejun"
Eu: "Caaat maaa? 9:10?!?! La cat ti-am zis sa ma trezesti?!?"
Radu: "Poi pe la 8:30 dar am vazut ca dormi asa de bine, te-am mai lasat putin!"

    Ok, this is not funny! Si incep: nu o sa gasesc bilete, nu o sa ajung la gara, o sa pierd trenul, no waaay!.
     In 5 minute ma imbrac, mananc din mers un corn cu ciocolata, imi verific rucsacul si ies pe usa in fuga spre magazinul de unde imi cumpar biletul de tren si ajung in gara chiar cu vreo 3-5 minute inainte. Pfiu!!!

Asa isi intimpina gara din Susa turistii

     Ma uit pe panou, vad ca la ora 10 pleaca trenul, vad lume in gara totul e ok, pana se face un anunt, in limba italiana evident, dupa care iese toata lumea din gara. Am inghetat instant!
Whaaat?!?! Ok, care e faza?
Eu, dupa ei. Vad ca toata lumea se strange in fata garii unde era un autocar maricel. Nu inteleg nimic!
Ma gandesc sa intreb pe cineva si gasesc un tanar care imi explica ca trenul nu vine pana la Susa si noi vom merge pana in Bussoleno (urmatorul orasel) de unde vom lua trenul spre Torino.
M-am linistit, autocarul a fost gratuit, ne-a lasat in gara din Bussoleno unde ne astepta trenul cu pricina.
     Mica mea calatorie decurge fara probleme, urmarind si numarand statiile, unde sunt nevoita sa cobor.

Toate drumurile duc la...Sacra di San Michele


Exista mai multe drumuri care duc la binecunoscuta abatie, eu am urmat traseul marcat cu alb din partea stanga pentru a urca spre manastire pe drumul vechi, cel folosit de calugari cunoscut sub numele de "Antica Mulateria" ("Drumul Vechi"), un drum pavat cu pietre, fiind presarat cu cele 14 momente importante traite de Isus in drum spre Golgota.


Harta traseelor


Statiunea a II-a



Am parcurs mai mult de jumatatea traseului


Traseul este superb, trece printr-o padure, nu necesita efort foarte mare, eu l-am parcurs aprox intr-o ora in pas de plimbare. Asteptam sa ajung la locul cu pricina.

Ajung sus si peisajul imi taie respiratia, e suuperb. A meritat tot urcusul.. Ce avea sa vina era lovitura sub centura..
Valea Susei

Vf. Rocciamelone cu plete carunte







     Admir peisajul..ma uit in stanga, in dreapta, peisajul e superb...ma invart ca un copil care si-a gasit jucaria si ma indrept spre caserie ca sa imi cumpar biletul de intrare...si inghet.
Mesaj scurt: "Pauza de masa intre orele 12:00 -14:00
Whaaaat?!?! Si sa nu mai zic ca am ajuns la 12:10.

Cum am putut sa uit de pauza de masa?!?! Fiindca in Romania nu se practia,mi-a iesit complet din minte...
Asta este, imi gasesc de lucru vreo 2 ore prin zona dar nu plec fara sa vad abatia..
Dupa ce fac poze cu peisajul, cu exteriorul, ma uit peste toate panourile de informare si uite asa au trecut 2 ore.
Hihi, now I`m ready!

     Biserica Sf. Mihail (Sacra din San Michele) este situata in varful stancos al muntelui Pirchiriano (962 m), Pichiriano este unul dintre cele mai vechi locuri de cult a Arhanghelului Mihail, ocupand centrul geografic intre sanctuarul muntelui Sant`Angelo in Puglia (Italia) si intre muntele Saint Michael in Normandia (Franta).
A fost fondata in secolul X fiind unul dintre cele mai mari complexe arhitectonice religioase din epoca romanica in Europa, impunatoarea temelie avand o inaltime de 26 m.
  
         
Intrarea

     Scara mortilor este locul unde sunt cele mai evidente caracteristici care apartineau arhitecturii romanice. In acest loc de o importanta structurala se ingropau calugarii si binefacatorii bisericii (cateva din morminte fiidn vizibile si astazi sub fereastra si in nisele laterale).

Scara mortilor
    
     Usa zodiacului este situata la baza superioara a "Scarii mortii" fiind elementul artistic cel mai important. A fost realizata in primele decenii ale secolului XII. Pe stalpul din dreapta sunt sculptate semnele zodiacului si pe cel din stanga 16 constelatii.
Pe latura interna sunt scumptate animale si mici figuri umane, semn al armoniei Creatorului, persoane biblice (Cain Abel) si persoane tipice ale iconografiei medievale (femei care alapteaza serpi, sirene) acestea fiind simbol al pacatului.

Usa zodiacului

Usa zodiacului - detaliu


     Trecuta de "Poarta zodiacului" se ajunge in una din cele mai recente zone ale manastirii. Ultima parte de scari si arcuri carieriste neogotice, elemente importante de consolidare ale bisericii, incepute la sfarsitul sec. XIX.

Arcuri carieriste 

O alta perspectiva

     Biserica, realizata cel putin in doua timpuri si modificata de-a lungul timpului, este rezultatul grandios al ultimelor restaurari ce au avut loc in anul 1937 cu reconstructia boltei centrala incrucisata.
Primei perioada apartin sculpturile carea inrameaza fereastra principala: Fecioara Maria si Arhanghelul Mihail.

Biserica 

     Se ajunge la o terasa deschisa unde se poate admira in tihna peisajul...

Admirati peisajul, azi e gratuit!


Amazing

Un varf de 3538 m

     Un ultim element important este Turnul frumoasei Alda si ruinele manastirii. Construite intre sec XII si XIV aveau rolul de a ospita mai mult de 60 de calugari. Ceea ce se poate vedea astazi sunt niste ruine, cea mai importanta fiind numita Turnul frumoasei Alda. Legenda spune ca o frumoasa fata, pentru a fugi de soldati, s-ar fi aruncat de pe turnul manastirii ajungand jos teafara si nevatamanata multumita interventiei ingerilor. Din orgoliu si pentru bani s-a aruncat si a doua oara, murind.

Ruinele


Turnul frumoasei Alda

Un alt mod de a privi lucrurile

Statuia Sf. Mihail


Sacra din San Michele - exterior

     Dupa ce am facut turul, mi s-a parut scurt dar de fapt, m-am plimbat aprox 2 ore.
Urmeaza minunata coborare dar stiti cum se spune? "Mai usor la vale, decat la deal!". Reusesc sa cobor in aprox 35 de minute si ma indrept spre gara cand, ce crezi ca imi aduc aminte? 
Damn it! Nu m-am uitat la ce ora am tren inapoi. Am bilet dar nu stiu la ce ora am tren. Grabesc pasul spre gara si realizez ca trenul a plecat cu 8 minute inainte sa ajung eu. Nice!
   Asta este, mai astept inca 52 de minute in gara. Trenul vine si ajung acasa teafara si nevatamata unde Lidia ma asteapta cu un delicios strudel cu mere.

See you next time!

     Cine a citit cartea "Numele trandafirului" ("The name of the rose") scrisa de Umberto Eco, mana sus!
Recomand celor care au citit cartea sau au in plan sa o citeasca sa dea o tura pe aici, deoarece Sacra di San Michele a fost o sursa de inspiratie pentru scriitor.
     Spor la citit si intrati un pielea unui detectiv ager in cautarea unui criminal.



Citeste si:

    4. Tura de recunoastere in Susa
    5. Tura de recunoastere in sate vecine: Bussoleno
    6. Un castel ascuns in munte : Forte di Exilles
    7. Punct panoramic: Madonna della Losa
    8. Tura de recunoastere in Torino
    9. Pe urmele dinastiei de Savoia: Venaria Reale
  10. Vizita la Muzeul Automobilelor, Torino
  11. O plimbare pana la Losa
  12. Iarna la peste 2000 m: Mont Cenis
  13. Vizita la Lago Grande, Avigliana
  14. Tema de casa pentru anul urmator: Vf. Rocciamelone
  15. Cum sa mergi pe ciclostrada: Novalesa
  17. Amarul drum spre casa